Ce te-ai fi facut daca cineva te-ar fi tras de mineca intr-o zi pe strada, urlandu-ti cu disperare ca are nevoie de ajutorul tau? Nu trebuie decit sa il urmezi, nu are timp sa iti povesteasca totul, esti singura fiinta de pe planeta care il poate salva..punem pariu ca cei mai multi dintre noi ar trece mai departe, ignorand cu coada ochiului aprinsa persoana in cauza si cautind curios sa afle cine va fi urmatoarea victima careia i se va solicita ajutorul….pentru ca dupa cum v-ati prins rolurile s-au inversat deja…presupusa victima devine un potential pericol, iar cel care accepta sa sara in ajutor,devine o naiva victima.Si nu pentru ca ne-am fi transformat din oameni buni in oameni rai,sau pentru ca responsabilitatea unei vieti salvate devine un cumul de alte mici responsabilitati derivate ( un proverb asiatic spune ca odata ce ai salvat viata cuiva este de datoria ta sa ai grija de acel cineva pana la sfarsitul vietii).Mai degraba de faptul ca sintem zilnic bombardati cu sloganuri la persoana intai, ni se cer mereu solutii personale, ni se ofera constant o varietate de produse single si sintem indemnati mediatic sa ne purtam singuri de grija. Devii oarecum ridicol daca ii ceri iubitei sa se mute cu tine, sau daca rogi un prieten sa te tina in brate atunci cand panica pune stapinire pe tine.Totul se dizolva in incertitudini si suspiciuni, iar noi tindem sa devenim usor- usor, incet -incet, niste absenti singuratici la jocurile colective de odinioara . Pana si muzica electronica de astazi( in cea mai mare parte a ei) este rodul muncii singulare, a unui singur om , care poate suplini cu succes o orchestra intreaga.Ne confectionam singuri sloganuri, adaptindu-le din ce in ce mai mult la propriile nevoi egoiste, ignorandu-le pe cele ale copywriterilor nu pentru lipsa lor de imaginatie ci doar pentru simplul fapt ca nu sintem noi in locul lor. Tu faci jocurile: alege numai pentru tine; te simti singur? adapteaza-te; arata ce poti; fii tu insuti; suna la…;viatza ta nu are ritm! schimba-i pitchul; tu stai acasa…noi iti aducem Calea Lactatelor; vrei o schimbare in viata ta? reseteaza-te; to google or not to google; nu mai astepta!intra in settings.
spiritul de gasca se reduce doar la simpla batalie intre cei care o compun pentru fotoliul de conducator.Pana si votul uninominal a luat fata votului pe liste..esti puternic doar daca esti singur, esti temut numaidaca eventual , traiesti in burlacie ca sa nu poti fi santajabil..si uite asa…unii dintre noi ajung sa fuga in pustietate nu pentru un scop nobil,eventual religios, al regasirii de sine ci doar pentru simplu motiv ca nu vor sa fie iubiti.Isi urmeaza cuminti propriul surghiun, nu in incercarea de a nu fi gasiti, ci mai degraba de a afla de unde sa porneasca.
in fond si la urma urmei El a scris povestea asta, iar Eu sint doar cel care o povesteste…
mergem sub deviza
‘politica,religie si sex’.
alta ar fi deviza….pe care a spus-o pastorel teodeoreanu
viatza e scurta…s-o facem lata!!!!
te bagi?
te privesc cu ochi timizi de pe banca de rezerva si mananc popcorn.
te-astept cand te intorci.
te multmesti doar cu statul in “rezerva”? sint intors!!!
nu stiu daca-mi poti oferi ce am eu nevoie..tu,sau altcineva.
stiu,nu mai crezi de mult in povesti cu printese.
cele cu africa pe unde au ramas?
ba tocmai ca inca cred….in povesti..nu neaparat in cele cu printese…
nu e vorba de ce iti pot oferi eu tie…..eu ofer ce e aici, in bocul turn..
povestile cu africa se vor intoarce…
cazeaza-ma in blocul turn,vreau sa fim vecini.
arunca-mi-l pe mircea in brate,toarna-mi un strop de vin rosu,azi ce sarbatorim?si hai sa ne uitam la filmul tau preferat.
ma tem ca nu se poate…..blocul turn…e impenetrabil…
sa raminem doar cu povestile din el….
mircea!!! fa-te ca lucrezi!!!!
bafta la Romanian Music Awards la Iasi !
observ in ultimele 2 posturi ca lipseste ambalajul de impostor in care te culcusisei acum ceva vreme tare comod. aferim!
imi place cand victima mea incearca sa-mi scape >:) victoria e mai mare,mai apetisanta,(glumesc,nu mihai?)
am ramas in continunare acelasi impostor…cumecade….
nu stiu de ce, dar, paradoxal ma bucura ca ai ramas acelasi impostor cumsecade
tare mult imi doream in tinerete sa cred ca oamenii chiar se pot schimba, dar adevarul e ca nu, oamenii nu se schimba… si, am ajuns la batranete sa imi dau seama ca de fapt asta e un lucru bun
fii ceea ce esti, atata timp cat tu stii cine esti :X
“eu sint cel ce sint” – asa se spune si in Biblie