Nu cred ca mai are rost sa spui ca in

Africa e cald..Drumul de la N’dele  catre N’Djamena  prin Moundou te poarta usor ca printr-o farfurie adanca de supa fierbinte..Il poti parcurge doar cu autobuzul, pe urmele vechilor drumuri ale negustorilor de scalvi..Tovarasii mei de calatorie isi poarta demn camasile de in  colorate , gentile Puma si sandalele scorojite de praful dens.Ma privesc uimiti , ca pe un intrus , in micul lor joc de societate, dandu-mi de inteles ca nu sint acceptat acolo decit pentru simplul motiv ca nu e absolut nimeni dispus sa ma intrebe ceva.

Mirosul intepator de transpiratie o ia inaintea zgomotului surd al mustelor gigant, iar amestecul dialectelor sango cu zgomotul ragusit al motorului Ford asigurau tabloul perfect al unei calatorii stranii in inima celui mai vechi continent..

Urmatoarea statie urma sa fie granita dintre cele 2 state africane, Republica Centrafricana si Ciad, dupa un parcurs de 6 ore, pe un drum sincopat, fara asflat , cu un asternut firav de prundis rosu – cenusiu..Statiile cu pricina nu sint decit niste acoperisuri de paie, sustinute darz de niste bete cocosate menite mai mult sa puncteze locul de statie decit sa -i adaposteasca pe curajosii calatori..Imediat dupa ce am sa trec granita, am  sa am parte de un spectacol unic ! Privirea-mi se va focaliza pe o perdea  eleganta in fata unui mare loc gol..

– Va Urma –